Skip to main content

The Baroque music ensemble „Sempre”

Ansamblul de muzică barocă SEMPRE a fost fondat în anul 2020 de clavecinista Raluca Enea și reunește muzicieni specializați în interpretarea muzicii vechi. Repertoriul abordat este, în principal, cel al Barocului muzical de secol XVIII, dar programele de concert includ și piese din secolul al XVII-lea sau lucrări din perioada premergătoare Clasicismului muzical.

Preocupările membrilor ansamblului se concentrează pe autenticitatea interpretării, atât din perspectiva stilisticii muzicale, cât și a instrumentelor utilizate (copii după originale istorice), și pe cercetarea muzicologică minuțioasă. Aceste aspecte permit abordarea unor concepte repertoriale originale. Muzicienii ce formează ansamblul s-au specializat în domeniul muzicii vechi în cadrul unor instituții de prestigiu din Europa și au o activitate de peste 20 de ani în acest domeniu.

Ansamblul SEMPRE are o structură modulară, adaptabilă la mai multe tipuri de repertoriu, mergând de la formule camerale de duo sau trio, până la formule extinse, de tip orchestral. Deși înființat relativ recent (2020), ansamblul are o activitate intensă și a fost prezent până acum la cele mai importante evenimente de profil din țară, precum Festivalul Internațional „George Enescu”, Festivalul de Muzică Veche București, Festivalul de Muzică Veche Miercurea-Ciuc etc. SEMPRE colaborează cu muzicieni importanți din domeniul muzicii baroce, precum violonista Mira Glodeanu.

Între proiectele viitoare ale ansamblului se numără două colaborări cu violonistele Petra Müllejans și Martyna Pastuszka, precum și finalizarea albumului audio „Sempre Vivaldi”.

Între producțiile din ultimii ani ale ansamblului se numără: „Sempre Vivaldi”, „Haendel vs Haendel”, „Les Caractères”, „Baroque Unknown”, „Sparkling Haendel”, „Bach by Night”, „To B or Not to B”, „Soli e Tutti”, „Sempervivum” (ultimele două proiecte realizate împreună cu violonista Mira Glodeanu), și „Black and White: Vivaldi”.

28 Sept, 19:00 hr
Evangelical Church of St. Bartholomew
Sempre Vivaldi

Corul „Sf. M. Mc. Chiriachi”

𝐂𝐨𝐫𝐮𝐥 „𝐒𝐟. 𝐌.𝐌. 𝐂𝐡𝐢𝐫𝐢𝐚𝐜𝐡𝐢” a luat ființă în anul 2019 având în componență studenți ai Facultății de Teologie din Iași, ai Conservatorului „George Enescu”, slujitori ai Sfântului Altar, precum și din elevi ai Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur” din Huși.
În cei 6 ani scurși de la înființare, membrii corului și-au desfășurat activitatea răspunzând cu bucurie invitațiilor la hramurile și slujbele arhierești din Episcopia Hușilor, dar și în alte locuri din țară și străinătate. O parte a corului activează săptămânal la Catedrala Episcopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Huși. Animați de dorința de a susține muzica psaltică și pentru a-i oferi longevitate, Corul „Sf. Mare Muceniță Chiriachi” al Catedralei Episcopale din Huși contribuie la viața culturală a județului Vaslui prin susținerea unor concerte cu tematici variate, dar și prin asigurarea strănilor parohiilor și mănăstirilor Episcopiei cu cântăreți, atunci când este nevoie.
În anul 2022, corul a obținut premiul al II-lea în cadrul concursului de muzică psaltică organizat de „Iași Byzantine Music Festival”. De asemenea, a participat la cea de-a doua ediție a evenimentului „Zilele Psalților Români” organizat de Asociația Culturală Byzantion. Totodată, corul a obținut premiul al II-lea la Festivalul Concurs „Hajnowka” desfășurat în Bialystok, Polonia. Experiența internațională a fost dobândită și prin susținerea unor activități liturgice și culturale în Italia, Austria și Republica Moldova. În anul 2023, corul a marcat cinci ani de activitate prin organizarea Simpozionului Național „Tezaurul Psaltic în Episcopia Hușilor”.
În cadrul acestuia a fost lansat albumul muzical „Tezaurul Psaltic în Episcopia Hușilor”, ce cuprinde cântări ale compozitorilor hușeni din secolele XIX-XX, majoritatea dintre ele aflându-se în manuscrise. Din activitățile anuale ale corului menționăm Tabăra de Muzică Psaltică de la Mănăstirea Bujoreni (ajunsă la ediția a III-a), care adună an de an psalți renumiți care să predea cursuri de muzică psaltică atât elevilor Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur” din Huși, membrilor corului, cât și copiilor dornici de a învăța muzica bisericească.
O altă activitate constantă o constituie repetițiile, slujbele si concertele Grupului Psaltic „Sf. M. Mc. Chiriachi” junior.
În prezent, douăzeci și cinci de membri fac parte din Corul „Sf. M. Mc. Chiriachi” al Catedralei Episcopale din Huși. Ei sunt dirijați de arhidiaconul Cosmin-Vlăduț Mironescu.
Vă așteptăm cu drag să participați la Sfânta Slujbă a Privegherii de toată noaptea!
27 Sept, ora 20:00
Biserica ”Sfântul Nicolae” din Scheii Brașovului
Priveghere Paisiană (alături de corul „Byzantion”)
𝐏𝐫𝐢𝐯𝐞𝐠𝐡𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚𝐢𝐬𝐢𝐚𝐧𝐚̆, inspirată de învățăturile S𝐟𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐏𝐚𝐢𝐬𝐢𝐞 𝐕𝐞𝐥𝐢𝐜𝐢𝐤𝐨𝐯𝐬𝐤𝐢, apare ca o sinteză fascinantă între moștenirea bizantină și curentul isihast, propunând o abordare contemplativă intensificată a experienței nocturne. Emergența sa coincide cu o perioadă de renaștere spirituală în spațiul ortodox, marcată de un interes reînnoit pentru scrierile patristice și practica rugăciunii contemplative. Această practică, dezvoltată în contextul renașterii spirituale din secolul al XVIII-lea, a condus la dezvoltarea unei forme de priveghere caracterizată prin durata sa extinsă (la 10-12 ore), cu accentul pus pe lectură și meditație și dedicat întru totul întâlnirii cu divinul.
În peisajul complex al spiritualității ortodoxe contemporane, privegherea paisiană creează astfel un spațiu temporal dilatat, situat la intersecția dintre tradiție și modernitate. Această practică, cu rădăcini adânci în moștenirea Sfântului Paisie Velicikovski, continuă să exercite o influență semnificativă asupra vieții monastice și laice, provocând o reevaluare a rolului practicilor contemplative în societatea actuală.
Privegherea este posibilă și grație participării a două dintre cele mai valoroase coruri contemporane de muzică bizantină: 𝐂𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜 „𝐁𝐲𝐳𝐚𝐧𝐭𝐢𝐨𝐧” (𝐈𝐚𝐬̦𝐢, 𝐝𝐢𝐫𝐢𝐣𝐨𝐫: 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐒𝐢̂𝐫𝐛𝐮) și 𝐂𝐨𝐫𝐮𝐥 „𝐒𝐟. 𝐌.𝐌. 𝐂𝐡𝐢𝐫𝐢𝐚𝐜𝐡𝐢” (𝐇𝐮𝐬̦𝐢, 𝐝𝐢𝐫𝐢𝐣𝐨𝐫: 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐝. 𝐕𝐥𝐚̆𝐝𝐮𝐭̦ 𝐌𝐢𝐫𝐨𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮).

Corul Academic „Byzantion”

𝐂𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜 „𝐁𝐲𝐳𝐚𝐧𝐭𝐢𝐨𝐧” s-a format în anul 1997, pe vremea în care membrii săi erau elevi ai Seminarului Teologic Ortodox Liceal „Sfântul Vasile cel Mare” din Iaşi. După absolvirea cursurilor liceale, grupul de tineri teologi pasionaţi de această muzică înălţătoare a primit numele de Byzantion, denumirea fiind dată de către Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
Formaţia de muzică bizantină „𝐁𝐲𝐳𝐚𝐧𝐭𝐢𝐨𝐧” activează actualmente în Iaşi, România, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi sub egida Universităţii de Arte „George Enescu”, Iaşi. Începând cu anul 1997, grupul a susţinut numeroase concerte în Grecia, Danemarca, Belgia, Olanda, Luxembourg, Franţa, Italia, Polonia, Rusia, Cehia, Republica Moldova, Germania, Muntele Athos şi România, participând la festivaluri importante de muzică sacră (Rencontres Musicales de Vézelay, Rencontres Médiévales de Thoronet, La spiritualité de Torino, Les chansons de nos racines – Jaroslaw, Atlantis du Nord – Olsytyn, Les amis de Santorini, Willibrord 658 – 2008, Przemysl, Pontigny, Plock, Summer School Orthodox Music Festival – Sankt Petersburg, Brixner initiative Musik und Kirsche „Drama und Liturgie” – Bressanone, Archaion Kallos – Praga, Transylvania Byzantine – Brașov, etc.).

De asemenea, în fiecare an membrii corului au participat la diferite hramuri ale aşezămintelor monahale româneşti şi greceşti din Muntele Athos, precum şi la simpozioane internaţionale, încercând să transmită prin interpretările lor frumuseţea, complexitatea şi profunzimea monodiei bizantine.

Participarea la acest eveniment promite să fie o incursiune emoționantă în lumea sunetelor sacre.

26 Sept, ora 19:00
Biserica ”Sfântul Nicolae” din Scheii Brașovului
Psaltichia Brașoveană (alături de Monah Filotheu Bălan)
În încercatul veac al XVIII-lea în care transilvănenii au trebuit să lupte pe viaţă şi pe moarte pentru păstrarea Ortodoxiei lor, atât Sibiul (cu mitropolia sa), cât şi Braşovul, dar şi numeroase mănăstiri de pe tot cuprinsul Transilvaniei se pot mândri cu psalţi de renume şi cu un repertoriu la înălţimea celui cântat la curţile domneşti şi în mănăstirile de peste munţi. Fără să exagerăm, putem să afirmăm că şi muzica psaltică a salvat Ortodoxia transilvăneană în faţa presiunilor politice şi militare. Nu numai atât, dar şi episcopia ortodoxă din Budapesta, de care ţinea o puternică comunitate românească, aducea psalţi români şi cumpăra manuscrise psaltice româneşti.
27 Sept, ora 20:00
Biserica ”Sfântul Nicolae” din Scheii Brașovului
Priveghere Paisiană (alături de corul „Sf. M. Mc. Chiriachi”)
𝐏𝐫𝐢𝐯𝐞𝐠𝐡𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚𝐢𝐬𝐢𝐚𝐧𝐚̆, inspirată de învățăturile S𝐟𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐏𝐚𝐢𝐬𝐢𝐞 𝐕𝐞𝐥𝐢𝐜𝐢𝐤𝐨𝐯𝐬𝐤𝐢, apare ca o sinteză fascinantă între moștenirea bizantină și curentul isihast, propunând o abordare contemplativă intensificată a experienței nocturne. Emergența sa coincide cu o perioadă de renaștere spirituală în spațiul ortodox, marcată de un interes reînnoit pentru scrierile patristice și practica rugăciunii contemplative. Această practică, dezvoltată în contextul renașterii spirituale din secolul al XVIII-lea, a condus la dezvoltarea unei forme de priveghere caracterizată prin durata sa extinsă (la 10-12 ore), cu accentul pus pe lectură și meditație și dedicat întru totul întâlnirii cu divinul.
În peisajul complex al spiritualității ortodoxe contemporane, privegherea paisiană creează astfel un spațiu temporal dilatat, situat la intersecția dintre tradiție și modernitate. Această practică, cu rădăcini adânci în moștenirea Sfântului Paisie Velicikovski, continuă să exercite o influență semnificativă asupra vieții monastice și laice, provocând o reevaluare a rolului practicilor contemplative în societatea actuală.

Filotheu Bălan

Filotheu Bălan, un cercetător neobosit al manuscriselor vechi, ce promite să ne dezvăluie comori ascunse ale muzicii bizantine îmbogățește lista noastră de invitați. El este recunoscut pentru activitatea sa teologică, paleografică și muzicologică. În domeniul paleografiei, acesta a studiat și a transcris manuscrise vechi, aducând la lumină texte valoroase pentru înțelegerea tradiției ortodoxe. Activitatea sa muzicologică a implicat cercetarea și conservarea muzicii bisericești tradiționale, având un impact durabil asupra studiilor teologice și asupra revitalizării patrimoniului spiritual și cultural.

Filotheu Bălan, alături de renumitul cor „Byzantion”, va dezvălui frumusețea și profunzimea muzicii bizantine în cadrul festivalului nostru. Programul lor, „Psaltichia brașoveană”, va oferi o experiență spirituală și culturală de neuitat, aducând în prim-plan tradiția muzicală ortodoxă și istoria acesteia.

Acest concert promite să fie o călătorie sonoră în inima spiritualității răsăritene.

26 Sept, ora 19:00
Biserica ”Sfântul Nicolae” din Scheii Brașovului
Psaltichia Brașoveană (alături de Corul ”Byzantion”)

Emilio Villalba si ansamblul „Cantica”

Artiștii care alcătuiesc ansamblul Cantica sunt muzicieni specializați în studiul, recuperarea și diseminarea muzicii și instrumentelor istorice, în special din perioada cuprinsă între secolele XI și XVI. Lucrează împreună de mai bine de 10 ani, desfășurând o amplă activitate concertistică pe întreg teritoriul spaniol și european, cu spectacole de muzică medievală care îmbină teatrul, narațiunea și o mare bogăție timbrală în interpretarea pieselor. Au participat la festivaluri precum Pórtico do Paraíso, FeMÀS, Maremusicum, Festival Sefardí, Noites d’Encanto, IKFEM, Les Heures Musicales, Festival Caprichos Musicales, Festival Tres Culturas, Noches en los Jardines del Real Alcázar, Festivalul de Muzică Veche București și altele, obținând un mare succes de public și critică deopotrivă.

Ansamblul are mai multe proiecte muzicale: pe tema muzicilor andaluze și sefarde, a muzicii trubadurilor și a cavalerilor medievali, precum și proiecte educaționale de muzică medievală pentru copii. Formația a lansat cinci lucrări discografice: El Doncel del Mar, melodías medievales desde Estambul a Costa da Morte (2014), Música para Princesas, Dragones y Caballeros, música medieval para niños (2015), Al Ándalus, música y poesía andalusí (2017), Sephardica (2019) și La Pequeña Juglaresa (2020). În prezent, ansamblul lucrează la înregistrarea albumului Sephardica.

Emilio Villalba este fondatorul ansamblului. Născut în Sevilla în 1976, Emilio Villalba este un artist cu multiple valențe și cu o nestăpânită sete de cunoaștere. Aproape că nu există fațetă a produselor culturale pe care le propune care să nu fie realizată chiar de el: pe lângă activitatea de muzician, este și un talentat desenator, astfel că toate copertele de disc și afișele sale îi poartă semnătura. În plus, realizează partea grafică, dar și cea muzicală, pentru o multitudine de aplicații, jocuri video și cărți pentru copii.

După cum povestește chiar el, și-a început aventura muzicală la vârsta de doar patru ani, cu un micuț pian de jucărie. De atunci nu a mai putut scăpa de acest „virus”, iar în prezent este pasionat de instrumentele de epocă și de interpretările documentate istoric. Poate mânui o colecție impresionantă de instrumente (peste 40, realizate în colaborare cu mai mulți lutieri), cu precădere instrumente cu coarde, printre acestea numărându-se oud-ul arăbesc, saz-ul turcesc, harpa celtică, flașneta, viola da gamba, psalter-ul, rabel-ul și multe altele.

De mai bine de 9 ani colaborează cu Sara Marina, alături de care realizează un efort susținut de descoperire a muzicilor vechi, prezentarea lor unui public cât mai numeros și educarea audienței cu privire la genurile, formele și instrumentele muzicale de odinioară. Împreună au produs trei apariții discografice: Al Andalus, El doncel del mar și Música para princesas, dragones y caballeros. Cel din urmă este dedicat copiilor și îmbină munca de restaurare a unor tradiții muzicale medievale și renascentiste cu fantezia unor povești colorate, dar și cu efortul de a informa publicul tânăr despre instrumentele vechi și formele muzicale ale epocii.

25 Sept, ora 19:00
Sinagoga din Brașov
Sephardica

Ansamblul „Codex”

𝐀𝐧𝐬𝐚𝐦𝐛𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚̆ 𝐕𝐞𝐜𝐡𝐞 „𝐂𝐨𝐝𝐞𝐱” a luat ființă în anul 1996, având în componența sa având în componentă profesori și studenți ai 𝐅𝐚𝐜𝐮𝐥𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 „𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚” 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯. Scopul lor principal este interpretarea muzicii culte europene din secolele XV-XIX, cu ajutorul instrumentelor de epocă, pe baza surselor teoretice ale vremii.
Ansamblul cercetează muzica cultă din Transilvania și din Europa de Est, precum și sursele europene care au tangență cu aceasta. Membrii formației s-au specializat în cadrul unor cursuri de măiestrie interpretativă barocă din mari centre muzicale europene: Innsbruck, Utrecht, Karlsruhe, Basel, Budapesta. Formația a susținut numeroase concerte în țară și peste hotare. În ultimii ani, a interpretat în special muzică din Transilvania, și din Europa de Est, repertoriu din Codicele Cajoni, Manuscrisul de la Sfântu Gheorghe, manuscrisul lui Stephanus Martonffy, manuscrisul Vietoris, manuscrisul din Levoča etc.
Modul de interpretare aparte pe care îl abordează se adresează omului din prezent, ilustrând un spectru larg de sentimente. Cele mai însemnate concerte ale formației sunt cele susținute în cadrul Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc, Valea Artelor – Ungaria, Festivalul Internațional „George Enescu”, Festivalul de Muzică Veche București, Festivalul Internațional de Muzică de Cameră din Brașov și cele susținute în cadrul festivalurilor de renume din Ungaria, Franța, Italia și Portugalia.
În acest an formația a primit premiul Patrimoniului Maghiar din Ungaria – „Magyar Örökség díj”.
Ansamblul „Codex” interpretează deseori muzică din Codex Cajoni fiind una din principalele surse ale programelor formaţiei, și se străduieşte să redescopere semnificaţia și spiritul acestor piese, să le atribuie esență muzicală, prezentându-le publicului sub o formă atractivă.

Concertul lor la Bastionul Țesătorilor promite să fie o experiență imersivă, îmbinând sunete istorice cu atmosfera medievală a locației. Vă așteptăm cu drag să vă alăturați acestui festival unic!

22 Sept, ora 19:00
Bastionul Țesătorilor
Căianu '395
Concertul propus de ansamblul „𝐂𝐨𝐝𝐞𝐱” oglindește multiculturalitatea și paleta extrem de diversă a genurilor muzicale prezente în viața culturală a Transilvaniei din secolul XVII. Anul acesta se împlinesc 𝟑𝟗𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐧𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐚, un excelent motiv pentru care 𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚̆ 𝐕𝐞𝐜𝐡𝐞 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯 să programeze o evocare muzicală dedicată acestei personalități plurivalente.

Raluca Enea

𝐑𝐚𝐥𝐮𝐜𝐚 𝐄𝐧𝐞𝐚 este absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti – secțiile Pedagogie instrumentală – pian și Interpretare – clavecin, la clasa profesoarei Ogneanca Lefterescu. Din 2005 și-a continuat studiile de clavecin în Germania, sub îndrumarea profesorilor Harald Hoeren, Glen Wilson şi Ketil Haugsand.
A urmat cursuri de perfecţionare susţinute de Menno van Delft (Olanda), Frédérick Haas (Belgia), Malcolm Bilson (SUA), Ketil Haugsand (Norvegia), cursurile Academiei din Sablé, sub îndrumarea profesorilor Françoise Lengellé şi Howard Crook (clavecin şi canto baroc) și cursuri de muzică de cameră cu Jan de Winne, Marcel Ponseele și Hervé Douchy (Belgia). A susţinut concerte în România, Germania, Norvegia, Ungaria. Raluca este fondatorul ansamblului de muzică barocă SEMPRE, doctor al UNMB cu o teză despre muzica pentru clavecin a lui J.Ph. Rameau (elaborată sub coordonarea Profesoarei Dana Borșan) și a fost cadru didactic al U.N.M.B. și al Universității Transilvania (Braşov).

Raluca este director artistic al 𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚̆ 𝐕𝐞𝐜𝐡𝐞 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 și coordonează proiectele educative și de formare în domeniul muzicii vechi susținute de 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐀𝐧𝐭𝐢𝐪𝐯𝐚 în România. Virtuoază a clavecinului, Raluca ne va dezvălui magia muzicii lui Rameau în recitalul său solo. Cu programul „Rameau. Le musicien des Rois”, ea va aduce la viață complexitatea și frumusețea muzicii baroce franceze.

21 Sept, ora 19:00
Centrul Multicultural al Universității Transilvania
Rameau. Le musicien des Rois
Jean-Philippe Rameau este, prin excelență, un „muzician al regilor”. Muzica sa este una creată în contextul ascensiunii puterii franceze. Regalitatea franceză cucerise întinse teritorii în Lumea Nouă, fondase un imperiu puternic și un „acompaniament” muzical pe măsură. Rameau scria pentru un rege căruia supușii îi confereau toate atributele unor zeități din pantheonul antic grecesc. La fel și rivalii săi (muzicieni ca Antoine Forquerai, François Couperin, Marin Marais), la fel și înaintașul său, sclipitorul Jean-Baptiste Lully (pasionalul muzician florentin al lui Ludovic al XIV-lea – „Regele Soare”). Toți aceștia creau pentru o curte strălucitoare, unde domnea supremul bun gust. Monarhul era astrul suprem, Soarele, Apollo, zeul frumuseții, al serenității și al luminii, civilizatorul popoarelor primitive, „sălbatice”, nou cucerite. Curentul Baroc a însemnat un corn al abundenței revărsat în toate artele: muzică, dans, arte plastice, arhitectură, nemaivorbind de arta vestimentației, de arta conversației, sau de arta culinară. Chiar și arta amorului a fost dusă pe noi culmi ale seducției și plăcerii, încât chiar Ovidiu, poetul antic, autorul tratatului „Ars amandi”, era considerat „expirat”.
Pentru a întreține fastul de la Curte și cultul personalității extravaganților monarhi francezi, flota regală aducea în porturile de la Atlantic si din Mediterana cele mai scumpe mirodenii și parfumuri, cele mai prețioase mătăsuri, catifeluri și brocarturi. Splendoarea și rafinamentul erau cuvintele de ordine în epocă, începând de la sunetele care umpleau încăperile somptuoase ale Palatului Versailles, și până în grădinile sale, unde fântânile arteziene cântau, și ele, umplând aerul, alături de miresme. Arta interpretării vocale, îmbogățite ulterior cu noi valențe, de vocile acelor „castratti” (precum Farinelli), a rămas, și ea, de referință.
Barocul a fost etalonul supremului rafinament în toate artele. Iar Rameau, muzicianul a doi regi, Ludovic al XIV-lea (cu o lungă domnie, de 72 de ani) și Ludovic al XV-lea, a fost cel care a dus în muzica franceză barocă la culmile sale cele mai de sus.

Grupul „Trei Parale”

Grupul „Trei Parale” este unul unic în peisajul muzical românesc. Prin abordarea cât se poate de serioasă, etnomuzicologică, a unor muzici în bună parte uitate, sau transformate de-a lungul veacurilor în cu totul altceva, grupul reușește să se situeze într-o zonă care atrage un public variat, de la profesioniști, până la amatorii de curiozități cu o savoare exotică. Inițiatorul și liderul acestui proiect este Florin Iordan, cercetător la Muzeul Țăranului Român. El este acela care a oferit grupului traiectul pe care îl urmează și în prezent; această cale presupune o amănunțită cercetare a surselor scrise din epocă, a înregistrărilor audio de pe cilindri de ceară Edison sau a altor materiale, și chiar muncă de cercetare în teren, care reprezintă baza fiecărui concert marca Trei Parale.
Activitatea grupului este una bogată și diversă și include participări la festivaluri medievale de muzică veche sau teatru, atât în țară, cât și în străinătate. De asemenea, artiștii au apărut și în numeroase emisiuni televizate și au contribuit la coloana sonoră a unor filme precum Povestea lui Bucur (regizor Aurelia Mihai, Germania, 2009), Chira Chiralina (regia Dan Pița, România, 2014) și Aferim! (regia Radu Jude, România, 2015).
Liderul grupului „Trei Parale” este etnomuzicologul Florin Iordan. Absolvent al Facultății de Sociologie de la Universitatea București, din anul 2003 este angajat al Muzeului Național al Țăranului Român din București unde s-a specializat în etnomuziclologie.
A întreprins numeroase cercetări de teren, fiind interesat de chestiunii legate organologie, profesionalism muzical tradițional, revivalism, obiceiuri. A contribuit la elaborarea și publicarea ultimelor 18 CD-uri ale seriei de muzici tradiționale Ethnophonie publicată de Muzeul Național al Țăranului Român și Fundația Alexandru Tzigara-Samurcaș, serie distinsă cu premiile „Coup the coeur” al Academiei „Charles Cros” (2005) și The German Critics Award (2006) și la publicarea unui CD în Elveția. A susținut și publicat o serie de conferințe și comunicări în domeniul său de specializare – etnomuzicologie. A conceput și organizat singur sau în cooperare – concerte de muzici tradiționale (în România și Israel), festivaluri (prima ediție a Festivalului Național de Folclor. București 2006) și alte activități culturale.

Experiența artistică și de cercetare a acestuia este una vastă: fondator și coordonator al grupului Trei parale (2003), interpret în cadrul acestui grup la diverse instrumente tradiţionale: fluiere tradiţionale româneşti, cimpoi, cobză, ţiteră, braci; cercetare cu privire la muzica veche românească (se. XVIII-XIX); publicarea CD-urilor Bazar (2008) şi Bazar II. Cântări din secolul al XIX-lea (2012), Ciobanul care și-a pierdut oile (2015); numeroase concerte la festivaluri de specialitate (Festivaluri medievale si de muzica veche) dar şi interviuri, participări la emisiuni tv. si radio; participarea la coloana sonoră a filmelor Aferim (2015) Și Chira Chiralina (2014), realizarea de ateliere de muzică tradiţională pentru copii: Şezătoare cu fluiere şi poveşti.

20 Sept, ora 20:00
Centrul Cultural Vulcan
România. 100 Minute.
21 Sept, ora 19:00
Filarmonica Brașov
România. 100 Minute.
Repertoriul spectacolelor ce alcătuiesc proiectul „România. 100 de minute” este alcătuit folosind culegeri vechi de folclor de la începtul sec. XX, realizate între alții de Constantin Brăiloiu, Tiberiu Brediceanu, Béla Bartók, Dimitrie Vulpian. Grupul va prezenta pe scenă o uimitoare varietate de instrumente: fluiere de toate felurile (fluier obișnuit, fluier gemănat, fluier fără dop, caval), drâmbă, cimpoi (2 tipuri diferite), țiteră, dobă (violoncel popular percutat) în acompaniament de cobză, vioară, contră, contrabas, diverse instrumente tradiționale de percuție (dairea, tobă, tobă mare cu cinel). Desfășurarea artistică atinge câteva puncte esențiale ale culturii tradiționale române: doina și Miorița, dar vor fi prezentate și țâpuritura oșenească, balada lui Iancu Jianu, cântecul de pahar basarabean sau cântecul de dragoste.
Programul aduce laolaltă muzici din toate provinciile istorice alăturate acum 100 de ani în Marea Unire, prin diferite zone etnografice reprezentative: Mărginimea Sibiului, Țara Vrancei, Ținutul Buzăului, Alba, Arad, Tulcea, Neamț, Muscel, Olt și Romanați, Suceava, Botoșani, Teleorman, Cluj, Strășeni, Edineț, Cahul (astăzi în Republica Moldova), dar chiar și din afara granițelor (muzicile românilor din Timok-Serbia și Transnistria).

„{oh!} trio”

{oh!} trio a fost format în 2017 la inițiativa muzicienilor din orchestra {oh!} Orchestra – violonista Martyna Pastuszka, gambistul Krzysztof Firlus și clavecinista Anna Firlus. Principala zonă de inspirație artistică a grupului este muzica barocă franceză, ceea ce se reflectă în realizările lor fonografice de până acum. Primul album al {oh!} trio, „Portraits – Les caractères français”, lansat de DUX, a primit premiul Clef d’Or ResMusica la categoria baroc instrumental. În martie 2023, la casa de discuri Aparté a fost lansat un triplu album cu muzica lui Joseph Marchand.


Repertoriul {oh!} trio include, de asemenea, lucrări camerale de Dietrich Buxtehude, Johann Gotlieb Graun, Johann Schmelzer, Philipp Heinrich Erlebach, precum și o gamă largă de sonate pentru vioară solo și basso continuo.

Prezența {oh!} trio la Festivalul de Muzică Veche Brașov promite să fie o experiență muzicală de neuitat. Cu programul lor „Marchand Suites”, ansamblul va aduce în fața publicului brașovean frumusețea și rafinamentul muzicii baroce franceze.

Acest concert promite să fie o revelație atât pentru cunoscători, cât și pentru cei care descoperă frumusețea muzicii baroce, oferind o seară intimă și profund emoționantă în cadrul impresionant al uneia dintre cele mai frumoase biserici din Brașov.

20 Sept, ora 18:00
Biserica Evanghelică „Sf. Bartolomeu”
Marchand Suites - Martyna Pastuszka și „{oh!} Trio”
În 1707, Joseph Marchand a publicat cele șapte „Suites de pieces” amestecate cu sonate de sonate pentru vioară și basso continuo. Astăzi complet uitat, Marchand a fost unul dintre muzicienii regali din vremea lui Ludovic al XIV-lea, cântând la viola da gamba în prestigioasa „Chapelle Royale”, în „orchestra celor 24 de viori” (condusă de Jean Baptiste Lully) și în „Les Petits Violons du Roi”. A fost un professor renumit în epocă iar ca muzician a fost înzestrat cu o „manieră de interpretare unică”. Suitele sale au fost primele din repertoriu care au utilizat „periculosul” tril dublu. În anumite privințe, muzica sa este o mărturie a italienizării gusturilor muzicale, dar prin abundența ideilor sale muzicale, frumusețea armoniilor sale, virtuozitatea sa (în special în părțile de bas), și preocuparea sa pentru echilibrul formelor și al vocilor, Marchand nu este atât un epigon, cât un moștenitor al artei lui Marin Marais, Sainte-Colombe sau François Couperin.

Cântând la vioară, la „pardessus de viole” (instrumentul cu cel mai înalt ambitus din fammilia violelor), la orgă pozitiv, la viola da gamba sau la clavecin, trio-ul {oh!} – Martyna Pastuszka și Krzysztof și Anna Firlus – reînvie aici o bijuterie din perioada timpurie a secolului al XVIII-lea, cu toată poezia și rafinamentul său de expresie.

„{oh!} Orkiestra”

Ansamblul „{oh!} Orkiestra” a fost înființat în anul 2012 în Silezia, o regiune din sud-vestul Poloniei. Ansamblul reunește specialiști în domeniul interpretării documentate istoric și este condus de violonista Martyna Pastuszka. În ultimul deceniu, ansamblul s-a impus ca una dintre cele mai importante orchestre din Europa, explorând un repertoriu vast, de la muzica barocă la cea de la început de secol XX.
Ansamblul colaborează în mod frecvent cu instituții culturale și festivaluri poloneze consacrate, inclusiv cu Muzeul Silezian din Katowice, cu Orchestra Simfonică a Radioului Național Polonez (rezidență din 2015) și cu Institutul Adam Mickiewicz. Pentru Festivalul All’Improvviso din Gliwice, „{oh!} Orkiestra” a prezentat de-a lungul timpului renumite spectacole de operă, iar din 2018 dezvoltă un parteneriat multianual cu Institutul Fr. Chopin, prezentând diverse programe clasice și romantice în cadrul Festivalului Internațional de Muzică „Chopin și Europa sa”.
De-a lungul anilor, „{oh!} Orkiestra” și-a confirmat renumele internațional de primă clasă, concertând la teatre de operă, săli de concert și festivaluri importante, printre care Theater an der Wien, Staatsoper Berlin, Sala Ceaikovski din Moscova, Konzerthaus Dortmund, Filarmonica din Köln, Bachfest Leipzig, Festivalul Handel din Halle, Tage Alter Musik din Herne și Festivalul de Operă Barocă Bayreuth. În stagiunea precedentă, {oh!} Orkiestra a concertat la Wigmore Hall din Londra, la Barocktage din Berlin, la Telemann Festtage din Magdeburg, la Actus Humanus din Gdansk și la Misteria Paschalia din Cracovia. În septembrie 2022, ansamblul a fost numit orchestră în rezidență pentru Festivalul de Operă Barocă de la Bayreuth, unde a interpretat diverse repertorii, inclusiv o nouă producție a operei „Alessandro nell’Indie” de Vinci, pusă în scenă de Max Emanuel Cencic și dirijată de Martyna Pastuszka.

Discografia ansamblului include numeroase înregistrări, între care se remarcă cea a operei ”Gismondo, re di Polonia” de Vinci (Parnassus Arts Productions), cu contratenorul Max Emanuel Cencic în rolul principal. Apreciată unanim de presa internațională de specialitate, albumul a fost nominalizat la premiul Opus Klassik 2021 la categoria „Ansamblul anului”, precum și la premiile Koryfeusz Muzyki Polskiej și Premiul Asociației germane a criticilor de discuri. Printre următoarele lansări ale orchestrei se numără Simfoniile lui Karol Lipiński (NIFCCD) și Cantatele timpurii ale lui Telemann cu Ensemble Polyharmonique (CPO).

19 Sept, ora 19:00
Filarmonica Brașov
Oriental Tales - Martyna Pastuszka și „{oh!} Orkiestra”
Programul de concert este unul al poveștilor și întâlnirilor orientale ca sursă de inspirație pentru compozitorii occidentali din secolele XVII și XVIII. Programul conține lucrări scrise sub influența culturilor întâlnite, sub admirația specificului, tradiției și mitologiei lor. Este dificil să găsim aici sunete ale Orientului, ca și cum compozitorii nu ar fi căutat modalități de a reflecta sonoritățile Orientului, ci au profitat de ocazie pentru a atrage atenția ascultătorilor asupra poveștilor venite din Răsărit – asupra fabulosului Orient.
Concerto Phoenix, sonata La Sultanne sau Concerto Comique Les Sauvages sunt atribuite acestei categorii de „muzică de divertisment”. Suita lui Henry Purcell, împreună cu Sonata lui Schmelzer folosesc prezența poveștilor și prezența altor culturi în scopuri politice. Tragedia Distress’d Innocence a lui Elkanah Settle, care explorează tema violenței împotriva unei femei ca mijloc de degradare a poziției soțului acesteia, se încadrează în literatura mainstream a perioadei Restaurației din Anglia și încearcă să lumineze o problemă prezentă pe scară largă în țările europene. Prin mutarea acțiunii la mii de kilometri distanță, cei doi autori, Settle și Purcell, fac reflecția mai puțin intruzivă și, prin urmare, posibilă. Sonata lui Schmelzer incită în mod clar la lupta pentru menținerea identității europene. Ea amintește de momentul victoriei asupra armatei otomane la Viena, în anul 1683.