Experiența artistică și de cercetare a acestuia este una vastă: fondator și coordonator al grupului Trei parale (2003), interpret în cadrul acestui grup la diverse instrumente tradiţionale: fluiere tradiţionale româneşti, cimpoi, cobză, ţiteră, braci; cercetare cu privire la muzica veche românească (se. XVIII-XIX); publicarea CD-urilor Bazar (2008) şi Bazar II. Cântări din secolul al XIX-lea (2012), Ciobanul care și-a pierdut oile (2015); numeroase concerte la festivaluri de specialitate (Festivaluri medievale si de muzica veche) dar şi interviuri, participări la emisiuni tv. si radio; participarea la coloana sonoră a filmelor Aferim (2015) Și Chira Chiralina (2014), realizarea de ateliere de muzică tradiţională pentru copii: Şezătoare cu fluiere şi poveşti.
Grupul „Trei Parale” este unul unic în peisajul muzical românesc. Prin abordarea cât se poate de serioasă, etnomuzicologică, a unor muzici în bună parte uitate, sau transformate de-a lungul veacurilor în cu totul altceva, grupul reușește să se situeze într-o zonă care atrage un public variat, de la profesioniști, până la amatorii de curiozități cu o savoare exotică. Inițiatorul și liderul acestui proiect este Florin Iordan, cercetător la Muzeul Țăranului Român. El este acela care a oferit grupului traiectul pe care îl urmează și în prezent; această cale presupune o amănunțită cercetare a surselor scrise din epocă, a înregistrărilor audio de pe cilindri de ceară Edison sau a altor materiale, și chiar muncă de cercetare în teren, care reprezintă baza fiecărui concert marca Trei Parale.
Activitatea grupului este una bogată și diversă și include participări la festivaluri medievale de muzică veche sau teatru, atât în țară, cât și în străinătate. De asemenea, artiștii au apărut și în numeroase emisiuni televizate și au contribuit la coloana sonoră a unor filme precum Povestea lui Bucur (regizor Aurelia Mihai, Germania, 2009), Chira Chiralina (regia Dan Pița, România, 2014) și Aferim! (regia Radu Jude, România, 2015).
Liderul grupului „Trei Parale” este etnomuzicologul Florin Iordan. Absolvent al Facultății de Sociologie de la Universitatea București, din anul 2003 este angajat al Muzeului Național al Țăranului Român din București unde s-a specializat în etnomuziclologie.
A întreprins numeroase cercetări de teren, fiind interesat de chestiunii legate organologie, profesionalism muzical tradițional, revivalism, obiceiuri. A contribuit la elaborarea și publicarea ultimelor 18 CD-uri ale seriei de muzici tradiționale Ethnophonie publicată de Muzeul Național al Țăranului Român și Fundația Alexandru Tzigara-Samurcaș, serie distinsă cu premiile „Coup the coeur” al Academiei „Charles Cros” (2005) și The German Critics Award (2006) și la publicarea unui CD în Elveția. A susținut și publicat o serie de conferințe și comunicări în domeniul său de specializare – etnomuzicologie. A conceput și organizat singur sau în cooperare – concerte de muzici tradiționale (în România și Israel), festivaluri (prima ediție a Festivalului Național de Folclor. București 2006) și alte activități culturale.
Repertoriul spectacolelor ce alcătuiesc proiectul „România. 100 de minute” este alcătuit folosind culegeri vechi de folclor de la începtul sec. XX, realizate între alții de Constantin Brăiloiu, Tiberiu Brediceanu, Béla Bartók, Dimitrie Vulpian. Grupul va prezenta pe scenă o uimitoare varietate de instrumente: fluiere de toate felurile (fluier obișnuit, fluier gemănat, fluier fără dop, caval), drâmbă, cimpoi (2 tipuri diferite), țiteră, dobă (violoncel popular percutat) în acompaniament de cobză, vioară, contră, contrabas, diverse instrumente tradiționale de percuție (dairea, tobă, tobă mare cu cinel). Desfășurarea artistică atinge câteva puncte esențiale ale culturii tradiționale române: doina și Miorița, dar vor fi prezentate și țâpuritura oșenească, balada lui Iancu Jianu, cântecul de pahar basarabean sau cântecul de dragoste.
Programul aduce laolaltă muzici din toate provinciile istorice alăturate acum 100 de ani în Marea Unire, prin diferite zone etnografice reprezentative: Mărginimea Sibiului, Țara Vrancei, Ținutul Buzăului, Alba, Arad, Tulcea, Neamț, Muscel, Olt și Romanați, Suceava, Botoșani, Teleorman, Cluj, Strășeni, Edineț, Cahul (astăzi în Republica Moldova), dar chiar și din afara granițelor (muzicile românilor din Timok-Serbia și Transnistria).