Hartă Biserica Franciscană ”Sf Ioan Botezătorul”

MASTERCLASS-UL condus de distinsul muzician Xavier Diaz-Latorre se concentrează pe virtuozitatea interpretării la instrumentele vechi cu corzi ciupite, precum lăuta renascentistă sau barocă, vihuela, chitara barocă și teorba. Recunoscut pentru virtuozitate și pentru versatilitatea sa interpretativă cât și pentru expertiza sa în muzica veche, Xavier Díaz-Latorre a câștigat o reputație internațională datorită performanțele sale excepționale și prin contribuțiile sale la dezvoltarea mediului interpretativ. Evoluția sa în muzica veche a fost marcată de o neîncetată căutare a excelenței și de un profund angajament față de interpretarea muzicală. În calitate de solist, director și membru al unor ansambluri prestigioase, inclusiv al propriului său ansamblu vocal și instrumental (Laberintos Ingeniosos), Diaz-Latorre aduce în masterclass-urile pe care le susține o bogată experiență și știință muzicală.

Cu un repertoriu care acoperă mai multe continente și colaborări cu orchestre și ansambluri camerale de top, expertiza sa este de neegalat în domeniul muzicii vechi. În cadrul acestui masterclass participanții vor avea privilegiul să interacționeze cu înțelegerea sa profundă asupra practicilor interpretative documentate istoric, maniere de interpretare și tehnici de improvizație. Printr-un amestec de îndrumare instructivă și dialog introspectiv, el va ilumina complexitatea muzicii vechi, permițând participanților să își aprofundeze înțelegerea și aprecierea acestui bogat patrimoniu muzical.

Hartă Centrul Multicultural al Universității Transilvania

MASTERCLASS-UL

Despre dansul istoric. Dansul a fost mult timp un semn distinctiv al societății sofisticate. Teoreticienii dansului renascentist îl venerau ca pe un vârf al expresiei artistice individuale, un mijloc de a reflecta frumusețea interioară și armonia ordinii celeste. În această epocă, normele sociale stricte dictau ocaziile formale de dans, permițând legătura personală și exprimarea corporală. Totuși, reconstituirea formelor de dans dinainte de secolul al XV-lea rămâne o provocare, bazându-se doar pe descrieri rare, imagini și forme muzicale păstrate. În anii 1950 și 1980, cercetătorii au început să cerceteze în profunzime tradițiile europene de dans, în special dansurile de curte, care erau documentate meticulos. Examinând tratatele care au supraviețuit, dansurile au fost împărțite în șase grupe, începând cu secolul al XV-lea. Aceste manuale detaliază pașii, postura și comportamentul, punând în lumină relația complexă dintre muzică și mișcare. Cele mai bogate surse ale dansului renascentist provin din Italia, urmată de Renașterea franceză, dansurile de țară englezești, dansurile de curte spaniole și barocul francez. Fiecare grup prezintă coduri de mișcare distincte, modelate de pași, forme muzicale, norme sociale și costume. Astăzi, resuscitarea acestor dansuri curtenești presupune mai mult decât simpli pași; implică cultivarea muzicalității, a controlului corpului și a conexiunilor interpersonale rafinate. Prin dans, pătrundem în tapiseria culturală care a modelat viața strămoșilor noștri, îmbogățindu-ne înțelegerea istoriei europene.

Hartă Filarmonica Brașov

Invitație video din partea artistului

Programul de concert este unul al poveștilor și întâlnirilor orientale ca sursă de inspirație pentru compozitorii occidentali din secolele XVII și XVIII. Programul conține lucrări scrise sub influența culturilor întâlnite, sub admirația specificului, tradiției și mitologiei lor. Este dificil să găsim aici sunete ale Orientului, ca și cum compozitorii nu ar fi căutat modalități de a reflecta sonoritățile Orientului, ci au profitat de ocazie pentru a atrage atenția ascultătorilor asupra poveștilor venite din Răsărit – asupra fabulosului Orient.

Ansamblul „{oh!} Orkiestra” a fost înființat în anul 2012 în Silezia, o regiune din sud-vestul Poloniei. Ansamblul reunește specialiști în domeniul interpretării documentate istoric și este condus de violonista Martyna Pastuszka. În ultimul deceniu, ansamblul s-a impus ca una dintre cele mai importante orchestre din Europa, explorând un repertoriu vast, de la muzica barocă la cea de la început de secol XX.

𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮:
Henry Purcell (ca 1659–1695) – Suite „ Distress’d Innocence or „The Princess of Persia”:
Ouverture – Air – Slow Air – Air – Hornpipe – Rondeau – Air –Minuet
François Couperin Le Grand (1668-1733) – Sonata „La Sultanne”
Michel Corrette (1707-1795) – Concert „Phoenix” pour quatre parties de basse:
Allegro – Adagio – Allegro
Andreas Anton Schmelzer (1653-1701) – Sonata „Die Türkenschlacht bei Wien 1683”
Michel Corrette / Jean-Philippe Rameau (1683-1764) – Concerto Comique no 25 „Les Sauvages et la Furstemberg”
Les Sauvages – Andante – La Furstemberg

𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐩𝐫𝐞𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆: 𝐌𝐚𝐫𝐭𝐲𝐧𝐚 𝐏𝐚𝐬𝐭𝐮𝐬𝐳𝐤𝐚 𝐬̦𝐢 „{𝐨𝐡!} 𝐎𝐫𝐤𝐢𝐞𝐬𝐭𝐫𝐚” (𝐏𝐨𝐥𝐨𝐧𝐢𝐚)
Martyna Pastuszka – vioară, conducere muzicală
Dominika Małecka – vioară
Dymitr Olszewski – vioară
Krzysztof Firlus – viola da gamba
Jan Prievoznik – violoncel
Erazem Izidor Grafenauer – laută
Anna Firlus – clavecin
Jarosław Kopeć – percuții

Hartă Biserica Evangehlică „Sf. Bartolomeu”

Invitație video din partea artistului

În 1707, Joseph Marchand a publicat cele șapte „Suites de pieces” amestecate cu sonate de sonate pentru vioară și basso continuo. Astăzi complet uitat, Marchand a fost unul dintre muzicienii regali din vremea lui Ludovic al XIV-lea, cântând la viola da gamba în prestigioasa „Chapelle Royale”, în „orchestra celor 24 de viori” (condusă de Jean Baptiste Lully) și în „Les Petits Violons du Roi”.

{oh!} trio a fost format în 2017 la inițiativa muzicienilor din orchestra {oh!} Orchestra – violonista Martyna Pastuszka, gambistul Krzysztof Firlus și clavecinista Anna Firlus. Principala zonă de inspirație artistică a grupului este muzica barocă franceză, ceea ce se reflectă în realizările lor fonografice de până acum.

Repertoriu: Joseph Marchand, Jean -Philippe Rameau, Marin Marais
Joseph Marchand (1673-1747): Fantasia from the book of Suites de pièces mêlée de sonates I Suite in A:
Lentement -Vite- Rondeau-Vite- Air grave-Gavotte -Air gay
Marin Marais (1656-1728): La Rêveuse from the 4th book of Pièces de viole
Jean-Philippe Rameau (1683-1764): V Concert from Pièces de clavecin en concerts:
La Forqueray – La Cupis – La Marais
M. Marais: Les Voix humaines
Joseph Marchand: VII Suite in G minor:
[Lentement]- Vite- Air tendre- Rondeau – Gayment- Allemande – Air grave – Rondeau – Air tendre – Chacconne

Hartă Centrul Cultural Vulcan

„𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚. 𝟏𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐞” recrează sonor atmosfera de la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX și din preajma Marii Uniri. Proiectul aduce în fața publicului o călătorie sonoră prin România de acum 100 de ani și străbate repertorial întreaga România unită de la Nistru până aproape de Tisa și din Maramureș până la Dunăre.

Grupul „Trei Parale” este unul unic în peisajul muzical românesc. Prin abordarea cât se poate de serioasă, etnomuzicologică, a unor muzici în bună parte uitate, sau transformate de-a lungul veacurilor în cu totul altceva, grupul reușește să se situeze într-o zonă care atrage un public variat, de la profesioniști, până la amatorii de curiozități cu o savoare exotică.

𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦:

Până când nu te iubeam
Miorița
Vară, vară primăvară
Ce cați mândro pe Muscel
Cântec și Sârbă de la Mavrodin
Horă caval Chiser
Zalină
Leliță cârciumăreasă
Dorul meu pe unde zboară
Brâu bănățean
Dodă, dodă
Ardeleană și Pe picior
Zicala după cimpoi
Hațegane de la Jina
Țarina de la Găina
Tu mireasă, miresucă și De-nvârtit
Zâcală din tilincă
Bărbătesc și De-nvârtit
Doina și Bătrâneasca de la Gura Putnei
Când eram în vremea mea
Hora boierească a lui Nemțeanu
Două hore de la Săveni
Ciobănaș cu oile
Hai bărbate la băut și Colacul
De mireasă vrâncenește
Edes Gergelem
Burduiul lui Darie
Cântec turcesc de nuntă
Geamparaua de la Dăeni
Sârba lui Pompieru
Hora Șapte scări

Florin Iordan: fluier fără dop, fluier gemănat, caval, cimpoi, țiteră, cobză, braci
Daniel Pop: voce, fluier, tilincă, dairea, tobă cu cinel
Mihai Balabaș: vioară
Beatrice Iordan: cobză, contrabas
Mariana Hurjui-Său: voce

Hartă Centrul Multicultural al Universității Transilvania

𝐉𝐞𝐚𝐧 𝐏𝐡𝐢𝐥𝐢𝐩𝐩𝐞 𝐑𝐚𝐦𝐞𝐚𝐮 (𝟏𝟔𝟖𝟑-𝟏𝟕𝟔𝟒) este unul dintre compozitorii pe care trecerile de la o etapă la altă etapă a vieții l-au influențat major, simetric și într-un mod natural. Dacă în tinerețe preocupările sale se refereau la sunet – „elementul primordial” al muzicii – Rameau a ajuns ca, în ultimii ani ai vieții, să se dedice total celui mai complex (alături de simfonia clasico-romantică ulterioară) gen muzical – opera.

Repertoriul prezentat în cadrul concertului „Rameau. Le musicien des Rois” reflectă aceste aspecte specifice ale creației muzicale a lui Rameau. El cuprinde lucrări dedicate inițial clavecinului dar prin intermediul cărora Rameau a făcut trecerea către ansamblul orchestral. Conține și lucrări destinate spectacolelor de operă, și lucrări camerale asupra cărora a revenit, transformându-le în piese destinate clavecinului ca instrument solist. Dincolo de aspectele teoretice sau de cele ce țin de stilistica interpretativă, repertoriul este unul atractiv prin frumusețea liniilor melodice ceea ce demonstrează, exact ca în cazul unui alt „pasionat de operă” – G. Fr. Haendel – complexitatea și diversitatea personalității muzicale deosebite, a lui Jean Philippe Rameau.

𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦: Jean Philippe Rameau (1683 – 1764)
Din colecția Nouvelles Suites de Pièces de Clavecin 1728:
Din Suite en la: Allemande – Courante – Sarabande – La Triomphante
Din Suite en sol: Les Tricotets – L`Indifferente – Menuet I – Menuet II – Menuet I – Les Sauvages
Din colecțiile Pièces de Clavecin en Concerts / Cinq Pièces 1741:
1er Concert: La Coulicam – La Livri. Rondeau Gracieux – La Vézinet
Din colecțiile Les Indes Galantes – Ballet reduit à quatre grands concerts:
Din 1er Concert: Entrée des quatre nations dans la Cour d’Hébé – Musette en rondeau – 1er Menuet – 2e Menuet – 1er Menuet
Din colecțiile Pièces de Clavecin en Concerts 1741 / Cinq Pièces 1741:
4e Concert: La Pantomime – L`Indiscrète. Rondeau – La Rameau
La Dauphine 1747

Raluca Enea este director artistic al 𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚̆ 𝐕𝐞𝐜𝐡𝐞 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 și coordonează proiectele educative și de formare în domeniul muzicii vechi susținute de 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐀𝐧𝐭𝐢𝐪𝐯𝐚 în România.

Hartă Filarmonica Brașov

Hartă Bastionul Țesătorilor

Hartă Sinagoga Brașov

Hartă Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae din Șchei

Chiar numele de „şchei” dat românilor din Braşov are o singură explicaţie istorică, aceea legată de cântarea psaltică în limba slavonă (care a fost limba de cult a românilor până în veacurile al XVI-lea şi al XVII-lea). Mai mult, începând din veacul al XVI-lea avem mărturii că cel puţin în Braşov, s-a cîntat psaltică în limba română. Probabil că lucrul este la fel de adevărat şi pentru alte locaţii ale Ortodoxiei transilvănene, dar biserica Sfântului Nicolae din Şchei se poate mândri ca fiind păstrătoarea celui mai vechi manuscris liturgic în limba română cunoscut, un Octoih (cartea celor opt glasuri ale muzicii psaltice).

Hartă Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae din Șchei

Hartă Biserica Evanghelică „Sf. Bartolomeu”