TANJA SKOK este dansatoare, coregrafă, profesoară și cercetătoare în domeniul dansului istoric. S-a format la London Contemporary Dance School din Regatul Unit și și-a aprofundat specializarea cu artiști și cercetători internaționali renumiți în domeniul dansului istoric. De-a lungul carierei sale artistice, atât în calitate de coregrafă, cât și de dansatoare, a participat la diverse producții internaționale, acoperind genuri contemporane și istorice. Printre acestea se numără producții precum opera lui Johann Christian Bach „Amadis de Gaulle” la Opéra Comique și Opéra Royal de Versailles, precum și colaborarea sa obișnuită cu ansamblul Laberintos Ingeniosos condus de Xavier Díaz Latorre.
De asemenea, ea colaborează cu Ansamblul Musica Cubicularis din Slovenia, Ars Musicae-Baroque Orchestra (Mallorca) și Hirundo Maris (Catalonia-Elveția). Tanja Skok este co-fondatoare a ARTS Alchemy, care, împreună cu Orchestra Barocă Vespres d’Arnadí, și-a prezentat lucrările la Festivalul Peralada din Girona. De remarcat este colaborarea sa frecventă cu Andrew Lawrence King și Studio Opera Omnia din Moscova, în calitate de consilier de mișcare, pedagog și coregraf, participând la punerea în scenă a unor opere precum „King Arthur” de Henry Purcell și „Sant Alessio” de Stefano Landi. În prezent, colaborează la punerea în scenă a operei Orfeo de Monteverdi pentru prestigiosul Festival Birgitta din Tallin, Estonia. Timp de 8 ani, a lucrat ca director de repetiții al En-Knap Group, o importantă companie de dans contemporan din Slovenia.
A predat cursuri de dans contemporan și istoric la numeroase instituții, printre care Master of Guitar la Universitatea din Alicante, Amherst Early Music Festival din Statele Unite, Musica Locopolitana Festival din Slovenia și programul EEEmerging la Ambronay Baroque Music Festival din Franța. Tanja Skok este profesor de dansuri istorice, compoziție de mișcare, dans contemporan și improvizație la Alma Mater Dance Academy din Ljubljana, Slovenia
MASTERCLASS-UL
Despre dansul istoric. Dansul a fost mult timp un semn distinctiv al societății sofisticate. Teoreticienii dansului renascentist îl venerau ca pe un vârf al expresiei artistice individuale, un mijloc de a reflecta frumusețea interioară și armonia ordinii celeste. În această epocă, normele sociale stricte dictau ocaziile formale de dans, permițând legătura personală și exprimarea corporală. Totuși, reconstituirea formelor de dans dinainte de secolul al XV-lea rămâne o provocare, bazându-se doar pe descrieri rare, imagini și forme muzicale păstrate. În anii 1950 și 1980, cercetătorii au început să cerceteze în profunzime tradițiile europene de dans, în special dansurile de curte, care erau documentate meticulos. Examinând tratatele care au supraviețuit, dansurile au fost împărțite în șase grupe, începând cu secolul al XV-lea. Aceste manuale detaliază pașii, postura și comportamentul, punând în lumină relația complexă dintre muzică și mișcare. Cele mai bogate surse ale dansului renascentist provin din Italia, urmată de Renașterea franceză, dansurile de țară englezești, dansurile de curte spaniole și barocul francez. Fiecare grup prezintă coduri de mișcare distincte, modelate de pași, forme muzicale, norme sociale și costume. Astăzi, resuscitarea acestor dansuri curtenești presupune mai mult decât simpli pași; implică cultivarea muzicalității, a controlului corpului și a conexiunilor interpersonale rafinate. Prin dans, pătrundem în tapiseria culturală care a modelat viața strămoșilor noștri, îmbogățindu-ne înțelegerea istoriei europene.